Politica InterNICHE privind folosirea animalelor şi metodele alternative în educaţie

Această politică se referă la folosirea animalelor în cadrul experimentelor şi metodele alternative în educaţie. Defineşte termenii “alternative” şi “suferinţă” şi prezintă atitudinea specific legată de faţă de disecţii, folosirea de cadavre şi ţesuturi, folosirea animalelor vii în clinică şi pe teren, din perspectiva realizării şi susţinerii unei lucrări practice. Pentru a facilita înlocuirea folosirii de animale în alte circumstanţe, sunt descrise în plus şi condiţii acceptabile de compromis în legatură cu folosirea cadavrelor şi a ţesuturilor şi folosirea animalelor vii pentru producerea de alternative.

1. Definirea atitudinii generale
2. Definirea metodelor alternative în educaţie
3. Definiţia noţiunii de “suferinţă”
4. Politica privind disecţiile pe animale
5. Politica privind obţinerea etică de cadavre de animale şi ţesuturi
6. Politica privind alte surse de obţintere a cadavrelor de animale şi ţesuturi
7. Politica privind folosirea de animale vii pentru îmbunătăţirea manualităţii clinice şi chirurgicale
8. Politica privind folosirea animalele vii în studii de teren
9. Politica privind moduri etice de folosire ale animalelor, cadavrelor de animale şi ţesuturi pentru producerea de alternative
10. Politica privind alte moduri de folosire ale animalelor, cadavrelor de animale şi ţesuturi pentru producerea de alternative

Cititi declaratia de presa privind politica InterNICHE

1. Definirea atitudinii generale

InterNICHE sprijină o educaţie etică de calitate în cadrul ştiinţelor biologice şi medicale şi folosirea de metode alternative care să îndeplinească scopul didactic. InterNICHE este împotriva oricărei folosiri ce implică suferinţă a animalelor, inclusiv rănirea sau omorârea animalelor pentru obţinterea cadavrelor şi ţesuturilor, pentru experimente pe viu şi pentru îmbunătăţirea maualităţii, pentru etologie şi studii de teren şi pentru producerea de alternative.

up
2. Definirea metodelor alternative în educaţie

Metodele alternative sunt mijloace ajutătoare folosite în învăţământ care sunt capabile să înlocuiască pe deplin folosirea ce implică suferinţă a animalelor sau să vină în completarea unei educaţii etice deja existente. Alternativele pot să nu folosească deloc animale sau să presupună lucrul cu acestea în condiţiile în care este nedăunător sau chiar aduce beneficii animalului. Aceste metode cuprind:

• Filme si clipuri video
• Modele, manechine şi simulatoare
• Simulatoare multimedia pe computer
• Cadavre de animale si ţesuturi obţinute din surse etice
• Lucru clinic cu animale bolnave şi voluntari
• Auto-experimentarea de către studenţi
• Laboratoare in vitro
• Lucru de teren

up
3. Definirea noţiunii de “suferinţă”

Suferinţa presupune orice acţiune, deliberată sau nu, care ameninţă bunăstarea prezentă sau viitoare a unui animal, prin limitarea sau anularea urmatoarelor libertăţi (după Declaraţia Universală privind bunăstarea animalelor):

• Libertatea de a trăi
• Libertatea de-şi exprima neîngrădit comportamentul natural
• Libertatea de a face parte dintr-o structură socială şi ecosistem
• Libertatea de foame şi sete
• Libertatea de disconfort
• Libertatea de durere, rănire sau boală
• Libertatea de frică şi suferinţă mentală

Suferinţa cauzată unui animal în educaţie este acceptabilă numai când este o consecinţă ce nu poate fi evitată a unei acţiuni menite să aducă un beneficiu animalului, iar în anumite circumstanţe când în urma acţiunii beneficiază întreaga specie sau se produce o nouă metodă alternativă, cu condiţia ca suferinţa produsă să fie minoră şi să dureze puţin (vezi 7, 8, 9, 10). În aceste cazuri trebuie realizate analize care să pună în balanţă costul, beneficiile şi suferinţa produsă animalului, speciei sau altor animale.

4. Politica privind disecţiile pe animale

InterNICHE acceptă că disecţiile sunt excelente surse de informaţii si bune metode de practică, şi care pot chiar să încurajeze respectul faţă de viaţă, cu condiţia ca următoarele puncte să fie respectate:

4.1 Cadavrul de animal să fie obţinut prin surse etice (vezi 5).

4.2 Disecţia este realizată la nivel universitar, şi nu mai jos de acesta.

4.3 Disecţia este relevantă pentru cariera studentului.

4.4 Poziţia etică a studentului privind disecţiile este respectată.

4.5 Disecţia este realizată în contextul respectului pentru viaţă şi respectului pentru cadavru.

4.6 Disecţia este suplimentată de observarea animalelor vii, în libertate, din aceeasi specie, oricând este posibil.

4.7 Instructorii sunt conştienţi din punct de vedere etic şi responsabili pentru acţiunile lor, au pregătirea şi competenţa necesare pentru toate activităţile care presupun folosirea de animale.

4.8 Etica, inclusiv drepturile şi protecţia animalelor, folosirea animalelor, metode alternative, relaţia om-animal trebuie explorate deschis şi liber.

up
5. Politica privind obţinerea etică de cadavre de animale şi ţesuturi

InterNICHE este strict împtriva oricărei suferinţe produse unui animal în cadrul învăţământului, suferinţelor şi uciderilor în scopul de a obţine cadavre şi ţesuturi pentru experimente. InterNICHE acceptă că aceste materiale sunt excelente surse de informaţii şi bune metode de practică, cu condiţia ca ele să fie obţinut în mod etic. InterNICHE recunoaşte materialele ca fiind obţinute prin metode etice atunci când urmatoarele condiţii sunt îndeplinite:

5.1 Animalul nu a fost capturat, cumpărat, crescut, ţinut, rănit sau ucis special pentru a obţine cadavrul sau ţesutul animal.

5.2 Animalul a fost un animal sălbatic, de companie sau fără stăpân înaintea morţii.

5.3 Animalul a murit din cauze naturale sau în urma unui accident, sau a fost eutanasiat în mod corect ca urmare a unei boli naturale în stadiu terminal sau a unei leziuni foarte grave, fără şanse de recuperare (vezi 5.4.)

5.4 Decizia ca animalul să fie eutanasiat a fost luată de un medic veterinar, în acord cu dorinţa stăpânului (dacă acesta există) şi luând în considerare interesul animalului şi nu eventuale interese financiare sau practice.

5.5 Consimţământul ca ţesuturile sau cadavrul animalului să fie folosite în învăţământ este dat de propietar (dacă există).

5.6 Ţesuturi obţinute în mod etic de la animale vii presupun ţesuturi rămase în urma manoperelor chirurgicale sau diverselor proceduri clinice; ţesuturi care provin din activităţi naturale, cum ar fi parturiţia.

5.7 Nici cadavrul nici ţesuturile nu sunt necesare pentru beneficiul clinic al altui animal sau eventual speciei.

5.8 Toţi cei implicaţi în obţinerea etică a acestor materiale sunt conştienţi din punct de vedere etic şi responsabili pentru acţiunile lor, au pregătirea şi competenţa necesară pentru toate activităţile care presupun folosirea de animale.

5.9 Toate etapele obţinerii materialelor sunt îndeplinite în contextul respectului pentru viaţă şi respectului pentru cadavru sau respectivelor ţesuturi, şi vor fi folosite cele mai înalte standarde ce siguranţă, sănătate, etică şi bunăstare.

up
6. Politica privind alte surse de obţintere a cadavrelor de animale şi ţesuturi

Cadavrele de animale şi ţesuturile sunt de obicei obţinute din locuri în care animalele sunt expuse diferitelor suferinţe sau sunt ucise, cum ar fi crescătoriile de animale, insitute de cercetare, unele adăposturi de animale, ferme, abatoare, evenimente sportive. InterNICHE nu consideră că materialele obţinute din aceste surse ca fiind etice, inclusiv în cazul animalelor de “surplus” sau resturi animaliere. Natura etică a potenţialelor materiale de studiu a fost compromisă prin faptul că animalul a fost supus pe timpul vieţii diverselor suferinţe, şi a constituit obiectul unor tranzacţii economice.

Cu toate acestea, există cazuri în care animalul aparţine unei specii sau rase rare, greu de obţinut în mod etic în condiţii normale. În aceste cazuri, astfel de surse de material didactic pot constitui o soluţie acceptabilă.

Cadavrele de animale şi ţesuturile obţinute din alte surse decât cele deja considerate etice pot consitui un compromis acceptabil atunci când următoarele condiţii sunt îndeplinite:

6.1 Cadavrul de animal sau ţesutul respective este absolut necesar pentru o lucrare practică sau pentru producerea de noi metode alternative şi nici un material etic nu este disponibil.

6.2 Animalul nu a fost capturat, cumpărat, crescut, ţinut, rănit sau ucis special pentru a obţine cadavrul sau ţesutul animal.

6.3 Animalul a murit din cauze naturale sau în urma unui accident, sau a fost eutanasiat în mod corect ca urmare a unei boli naturale în stadiu terminal sau a unei leziuni foarte grave, fără şanse de recuperare, iar ţesutul este în alt fel inutil, sau a fost abandonat de animal în mod natural (vezi 6.4.)

6.4 Decizia ca animalul să fie eutanasiat a fost luată de un medic veterinar, în acord cu dorinţa stăpânului (dacă acesta există) şi luând în considerare interesul animalului şi nu eventuale interese financiare sau practice.

6.5 Nici cadavrul nici ţesuturile nu sunt necesare pentru beneficiul clinic al altui animal sau eventual speciei.

6.6 Procesul de obţinere al cadavrului sau ţesutului nu presupune nici un fel de suport sau validare pentru activitatea ce a presupus rănirea şi uciderea animalului, şi nu va fi creată sau promovată o piaţă specifică pentru materialul respectiv.

6.7 Toţi cei implicaţi în obţinerea etică a acestor materiale sunt conştienţi din punct de vedere etic şi responsabili pentru acţiunile lor, au pregătirea şi competenţa necesare pentru toate activităţile care presupun folosirea de animale.

6.8 Toate etapele obţinerii materialelor sunt îndeplinite în contextul respectului pentru viaţă şi respectului pentru cadavru sau respectivelor ţesuturi, şi vor fi folosite cele mai înalte standarde ce siguranţă, sănătate, etică şi bunăstare

up
7. Politica privind folosirea de animale vii pentru îmbunătăţirea manualităţii clinice şi chirurgicale

InterNICHE consideră că folosirea de animale vii în cadrul învăţământului clinic este o parte esenţială în acumularea de cunoştiinţe şi dobândirea îndemânării de către studenţii în medicină veterinară, şi este considerată acceptabilă când urmatoarele condiţii sunt îndeplinite:

7.1 Oportunităţile de a acumula experienţă clinică şi chirurgicală sunt adaptate bunăstării animalului sălbatic, de companie sau fără stăpân care este pacient, sau animalului de companie sănătos, voluntar pentru unele manopere neinvazive.

7.2 Animalul nu este capturat, cumpărat, crescut, ţinut, rănit sau ucis pentru o lucrare practică, cu excepţia eutanasiei animalelor la care se impune acest lucru (vezi 7.5, 7.6, 7.7, 7.8).

7.3 Operaţiuni clinice de antrenament se pot realiza pe un animal de companie voluntar, când aceste operaţiuni sunt neutre sau chiar aduc un beneficiu animalului; se vor folosi numai recompense, nu şi pedepse; şedinţa va fi întreruptă dacă există manifestări evidente de frică şi disconfort.

7.4 Procedura clinică şi/sau tratamentul ales pentru animalul pacient va fi cea mai potrivită cazului respectiv, şi va avea scop vindecarea, cu excepţia cazurilor în care se impune eutanasia (vezi 7.6, 7.7, 7.8).

7.5 Suferinţa cauzată animalului pacient în timpul procedurii clinice şi/sau tratamentului este acceptabilă atunci când este redusă la minim pentru a putea avea şanse de reuşită în vindecare, sau când aceasta presupune efectuarea eutanasiei (vezi 7.6, 7.7, 7.8).

7.6 Îmbunătăţirea capacităţilor clinice şi a manualităţii chirurgicale prin realizarea unor proceduri sau operaţii ce implică moartea animalului este acceptabilă numai atunci când este efectuată pe un animal aflat într-o fază terminală a unei boli naturale sau suferă de o leziune fără şanse de recuperare, iar un medic veterinar a luat decizia eutansierii acestuia, în acord cu stăpânul (dacă acesta există); decizia trebuie luată în funcţie de interesele animalului şi nu de eventuale interese practice sau financiare.

7.7 Suferinţa cauzată de o procedură invazivă şi/sau terminală efectuată pe un animal aflat într-o fază terminală a unei boli naturale sau suferă de o leziune fără şanse de recuperare este acceptabilă doar atunci când animalul nu simte şi nu este conştient (de ex. este sub anestezie generală), şi atunci când este finalizat cu o eutansiere corectă.

7.8 Eutanasia este acceptabilă numai în cazul animalului aflat într-o fază terminală a unei boli naturale sau suferă de o leziune fără şanse de recuperare, iar un medic veterinar a luat decizia eutansierii acestuia, în acord cu stăpânul (dacă acesta există); decizia trebuie luată în funcţie de interesele animalului şi nu de eventuale interese practice sau financiare.

7.9 Poziţia etică a studentului în ceea ce priveşte uzul de animale vii va fi respectat.

7.10 Instructorii sunt conştienţi din punct de vedere etic şi responsabili pentru acţiunile lor, au pregătirea şi competenţa necesară pentru toate activităţile care presupun folosirea de animale.

7.11 Operaţiunile de îmbunătăţirea îndemânării clinice şi a manualităţii chirurgicale pe un pacient sau pe un animal voluntar vor fi permanent supravegheate de cadre didactice calificate.

7.12 Studentul trebuie să aibă un nivel de cunoştiinţe solid înainte ca acesta să participe la operaţiunile de îmbunătăţirea îndemânării clinice şi a manualităţii chirurgicale pe un pacient sau pe un animal voluntar.

7.13 Toate elemetele de clinică şi chirurgie vor fi prezentate şi desfăşurate în contextul respectului pentru viaţă şi respectului pentru animal, şi vor fi folosite cele mai înalte standarde de siguranţă, sănătate, etică şi bunăstare.

7.14 Etica, inclusiv drepturile şi protecţia animalelor, folosirea animalelor, metode alternative, relaţia om-animal trebuie explorate deschis şi liber.

up
8. Politica privind folosirea animalele vii în studii de teren

InterNICHE consideră că studiile pe teren ale animalelor sălbatice sau fără stăpân sunt o experienţă valoroasă, şi sunt acceptabile atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

8.1 Sedinţele de studiu în teren ale animalelor vii trebuie să aibă loc luându-se în considerare bunăstarea indivizilor din specia respectivă, a speciei şi a ecosistemului.

8.2 Animalul nu va fi capturat, cumpărat, crescut, ţinut, rănit sau ucis în scopul studiului, cu excepţia capturării şi/sau supunerea la anumite suferinţe în circumstanţe care aduc beneficiu individului, speciei sau ecosistemului (vezi 8.4, 8.5).

8.3 Studiul pe teren trebuie să cauzeze un deranj nul sau minim animalului, structurii sociale a acestuia sau ecosistemului, sau să aibă un efect pozitiv asupra animalului, speciei sale sau ecosistemului.

8.4 Capturatea sau producerea de suferinţă este acceptabilă numai când animalul are statut de pacient şi va beneficia de o procedură medicală; în anumite cazuri şi în anumite condiţii pentru beneficiul adus speciei sau ecosistemului. (vezi 8.5).

8.5 Capturarea şi/sau producerea de suferinţă animalului pentru binele speciei sau ecosistemului este acceptabilă numai dacă este redusă la minim, pe o perioadă scurtă, şi nu pune în pericol bunăstarea viitoare a animalului.

8.6 Studii pe teren ale unor specii sau ecosisteme pe cale de dispariţie trebuie evitate, cu excepţia cazurilor în care se aşteaptă un beneficiu substanţial adus unui animal, speciei sau ecosistemului în cauză de pe urma acestora.

8.7 Este respectată poziţia etică a studentului cu privire la studiul în libertate al animalelor sălbatice şi fără stăpân.

8.8 Folosirea de cadavre si ţesuturi animale provenind de la animale sălbatice sau fără stăpân este conformă cu "Politica privind obţinerea etică de cadavre de animale şi ţesuturi”, “Politica privind alte surse de obţintere a cadavrelor de animale şi ţesuturi” (vezi 6, 7).

8.9 Lucrul clinic cu animale sălbatice sau fără stăpân este în conformitate cu “Politica privind folosirea de animale vii pentru îmbunătăţirea manualităţii clinice şi chirurgicale” (vezi 7).

8.10 Folosirea animalelor sălbatice sau fără stăpân pentru producerea de noi metode alternative este în conformitate cu “Politica privind moduri etice de folosire ale animalelor, cadavrelor de animale şi ţesuturi pentru producerea de alternative”, “Politica privind alte moduri de folosire ale animalelor, cadavrelor de animale şi ţesuturi pentru producerea de alternative”(vezi 9, 10).

8.11 Instructorii sunt conştienţi din punct de vedere al conservării naturii şi responsabili pentru acţiunile lor, au pregătirea şi competenţa necesare pentru toate activităţile care presupun folosirea de animale.

8.12 Toate studiile pe teren vor fi supravegheate de cadre didactice calificate.

8.13 Toate elemetele studiului pe teren vor fi desfăşurate în contextul respectului pentru viaţă şi respectului pentru animal, specie şi ecosistem, şi vor fi folosite cele mai înalte standarde de siguranţă, sănătate, etică şi bunăstare.

8.14 Etica, inclusiv protecţia mediului, bunăstarea animalelor, folosirea animalelor, metode alternative, relaţia om-animal trebuie explorate deschis şi liber.

up
9. Politica privind moduri etice de folosire ale animalelor, cadavrelor de animale şi ţesuturi pentru producerea de alternative

InterNICHE este împotriva folosirii animelelor ce implică suferinţă în cadrul învăţământului, inclusiv pentru crearea de noi alternative. Dacă este folosit un animal, un cadavru de animal sau un ţesut de provenienţă animală pentru ca o nouă metodă alternativă să fie creată, InterNICHE acceptă folosirea acestora în cazul în care următoarele condiţii sunt îndeplinite:

9.1 O metodă alternativă pentru respectiva lucrare practică nu există sau nu este disponibilă.

9.2 Animalul nu este capturat, cumpărat, crescut, ţinut, rănit sau ucis cu scopul de a produce respectiva metodă alternativă, cu excepţia cazurilor în care se impune eutanasia şi se realizează proceduri invazive terminale pe astfel de animale (vezi 9.4, 9.5).

9.3 Cadavrul sau ţesutul de provenienţă animală este obţinut în mod etic.

9.4 Folosirea unui animal într-o procedură invazivă şi/sau terminală atunci când animalul se află într-un stadiu terminal al unei boli naturale sau suferă de o leziune în urma căreia nu se poate recupera, iar un medic veterinar a luat decizia eutansierii acestuia, în acord cu stăpânul (dacă acesta există); decizia trebuie luată în funcţie de interesele animalului şi nu de eventuale interese practice sau financiare.

9.5 Suferinţa cauzată de o procedură invazivă şi/sau terminală efectuată pe un animal aflat într-o fază terminală a unei boli naturale sau suferă de o leziune fără şanse de recuperare este acceptabilă doar atunci cand animalul nu simte şi nu este conştient (de ex. este sub anestezie generală), şi atunci când este finalizat cu o eutansiere corectă.

9.6 Toate persoanele implicate în crearea de noi metode alternative trebuie să fie conştiente din punct de vedere etic, responsabile pentru acţiunile lor, şi trebuie să aibă o pregătire şi competenţă suficiente pentru a desfăşura toate activităţile care implică animale.

9.7 Toate etapele creării unei noi metode alternative vor fi desfăşurate în contextul respectului pentru viaţă şi respectului pentru animal, specie şi ecosistem, şi vor fi folosite cele mai înalte standarde de siguranţă, sănătate, etică şi bunăstare.

up
10. Politica privind alte moduri de folosire ale animalelor, cadavrelor de animale şi ţesuturi pentru producerea de alternative

Cadavrele de animale şi ţesuturile folosite în producerea de noi metode alternative sunt de obicei obţinute din locuri în care animalele sunt expuse diferitelor suferinţe sau sunt ucise, cum ar fi crescătoriile de animale, insitute de cercetare, unele adăposturi de animale, ferme, abatoare. InterNICHE nu consideră că materialele obţinute din aceste surse ca fiind etice, inclusiv în cazul animalelor de “surplus” sau resturi animaliere. Natura etică a potenţialelor materiale de studiu a fost compromisă prin faptul că animalul a fost supus pe timpul vieţii diverselor suferinţe, şi a constituit obiectul unor tranzacţii economice.

Dacă un animal sălbatic, de companie sau fără stăpân, aflat în faza terminală a unei boli naturale sau care suferă de o leziune fără şanse de recuperare nu este disponibil pentru a produce o nouă metodă alternativă, atunci animalele vii “în surplus” din diverse surse cum sunt cele menţionate mai sus, în anumite circumstanţe pot fi considerate a fi un compromis acceptabil. În mod similar, când un cadavru sau un ţestut de origine animală nu este disponibil, acestea pot fi procurate din asemenea surse.

Folosirea unui animal viu pentru a efectua o operaţiune invazivă şi/sau terminală în scopul creării unei noi metode alternative este acceptabilă atunci când se îndeplinesc următoarele condiţii:

10.1 O metodă alternativă pentru lucrarea practică nu există deja sau nu este disponibilă.

10.2 Animalul respectiv este stict necesar pentru realizarea metodei alternative, şi nici o sursă etică din care să se poată obţine un animal, cadavru sau ţesut nu este disponibilă.

10.3 Metoda alternativă nou produsă va înlocui în învăţământ folosirea animalelor ce implică suferinţă, şi va fi pus la dispoziţia unui număr cât mai mare de studenţi.

10.4 Animalul era destinat uciderii sau tăierii înainte de a fi procurat, şi nu a fost capturat, cumpărat, crescut, rănit sau ucis cu scopul de a produce o nouă metodă alternativă, cu excepţia anumitor circumstanţe în cazul eutanasiei şi a suferinţelor produse in timpul procedurilor invazive şi/sau terminale (vezi 10.5, 10.6, 10.8, 10.9).

10.5 Dacă este necesară folosirea unui animal viu va fi acordată prioritate modului de obţinere a acestuia şi felului în care va fi folosit, în cazul în care animalul este aflat în faza terminală a unei boli naturale sau care suferă de o leziune fără şanse de recuperare şi pentru care un medic veterinar a luat decizia eutansierii acestuia, în acord cu stăpânul (dacă acesta există); decizia trebuie luată în funcţie de interesele animalului şi nu de eventuale interese practice sau financiare.

10.6 Dacă animalul poate fi vindecat sau i se poate găsi un stapân, atunci acesta va fi vindecat sau i se va găsi un stăpân şi nu va fi folosit în cadrul nici unei proceduri terminale sau care impune eutanasia.

10.7 Toate celelalte cazuri de folosire a animalelor în proceduri invazive dar care nu presupun eutanasierea animalului trebuie să rezulte în beneficii directe sau indirecte aduse animalului, cum ar fi salvarea de la eutanasie, castrarea în timpul procedurii, vindecarea sau găsirea ulterioară a unui cămin.

10.8 Toate procedurile invazive la care sunt supuse animalele ar trebui să nu cauzeze nici o suferinţă acestuia şi nici să pună în pericol bunăstarea sa viitoare, exceptând situaţiile în care animalul este aflat în faza terminală a unei boli naturale sau care suferă de o leziune fără şanse de recuperare şi urmează a fi eutanasiat (vezi 10.9).

10.9 Suferinţa cauzată de o procedură invazivă şi/sau terminală efectuată pe un animal aflat într-o fază terminală a unei boli naturale sau suferă de o leziune fără şanse de recuperare este acceptabila doar atunci cand animalul nu simte şi nu este conştient (de ex. este sub anestezie generală), şi atunci când este finalizat cu o eutansiere corectă.

10.10 Obţinerea cadavrelor şi a ţesuturilor de provenienţă animală trebuie sa fie în conformitate cu “Politica privind obţinerea etică de cadavre de animale şi ţesuturi”, ”Politica privind alte surse de obţintere a cadavrelor de animale şi ţesuturi” (vezi 5, 6).

10.11 Procesul de obţinere al cadavrului sau ţesutului nu presupune nici un fel de suport sau validare pentru activitatea ce a provocat rănirea şi uciderea animalului, şi nu va fi creată sau promovată o piaţă specifică pentru materialul respectiv.

10.12 Toţi cei implicaţi în producerea de noi metode alternative sunt conştienţi din punct de vedere etic şi responsabili pentru acţiunile lor, au pregătirea şi competenţa necesare pentru toate activităţile care presupun folosirea de animale.

10.13 Toate etapele producerii unei noi metode alternative sunt îndeplinite în contextul respectului pentru viaţă şi respectului pentru cadavru sau respectivelor ţesuturi, şi vor fi folosite cele mai înalte standarde ce siguranţă, sănătate, etică şi bunăstare